AcasaEpisodul 11
Admin Claudiu- Fondator
- Mesaje : 1858
Data de inscriere : 14/01/2010
Varsta : 27
Localizare : Cluj Napoca
Admin Claudiu- Fondator
- Mesaje : 1858
Data de inscriere : 14/01/2010
Varsta : 27
Localizare : Cluj Napoca
Datorită sacrificiului lui Gye Baek şi a Prinţului Uija, armata Baekje condusă de Regina Sa Taek Bi şi Prinţul Gyo Gi reuşeşte o victorie importantă. Regele nu ezită să-şi felicite fiul şi mai ales pe Regină pentru efortul făcut. Între cei trei prieteni are loc o discuţie pe malul unui lac, departe de ochii celorlalţi. Lupul Singuratic nu este pregătit să se întoarcă şi aproape că este lipsit de sentimente deşi Eun Go nu ezită să-l acuze că deţine ceva ce îi aparţine: inima ei. Seminţe de gelozie se sădesc în sufletul lui Uija mai ales după ce Gye Baek este convins să revină.
La Palat se dă un mare festin în cinstea victoriei de la Gajam. Este încă un bun prilej de evidenţiere a vechilor duşmănii. De data aceasta Uija a obţinut o primă victorie în faţa Reginei, iar Sa Taek Bi are de gând să se răzbune pe el şi pe viitorul său socru. Şi sclavii eliberaţi se bucură însă Gye Baek pare mai trist ca niciodată. Degeaba încearcă Seong Chong să-l liniştească, gândurile lui par duse departe, ca ale unui om întors din morţi care nu ştie încă ce să facă cu viaţa lui. Şi domniţa este îngrijorată. Îşi trimite servitoarea pentru a fi alături de el. Gye Baek revine în locurile unde altădată petrecea ultimele clipe alături de tatăl său şi prin ochii lui renaşte parcă închisoarea unde a fost pentru ultima dată fericit alături de tatăl său. O urmăreşte pe domniţă, pătrunde în Palat şi asistă la întâlnirea prietenească dintre cele două rememorând clipe pline de durere parcă nevenindu-i să creadă ceea ce vede.
Din discuţia celor două aflăm că de fapt Reginei nu îi convenea deloc evoluţia războiului şi faptul că la o primă vedere câştigătorul luptei dintre cei doi Prinţi a fost Uija. Eun Go îi sugerează să-i recompenseze pe sclavi pentru a câştiga putere şi o imagine bună în faţa acestora. Însă Regina îi spune că nu se teme nici dacă Uija va fi cel evidenţiat pentru că are un as în mânecă. E ceva ce nu vrea încă să-i spună. Gye Baek ascultă şocat întreaga discuţie. O aşteaptă pe domniţă pentru explicaţii, însă tânăra nu îi poate spune nimic unui om care nu are încredere în ea.
Tatăl Reginei încearcă să găsească argumente în favoarea meritelor fiicei lui conştient de faptul că Uija a câştigat de data asta. Regele Mu speră ca măcar acum fiul lui să poată avea un avantaj în faţa Reginei şi să obţină destulă susţinere pentru a-l pune pe acesta în fruntea armatei chiar de la viitorul său socru. Însă bătrânul este realist şi ştie că în lupta pentru supravieţuire, împotriva Reginei, e mult mai bine să rămână un spectator neutru chiar dacă asta înseamnă să fie împotriva viitorului său ginere. Oricât de nervos ar fi Regele înţelege în final că în lupta cu familia Sa Taek Bi doar o atitudine de şoarece poate fi salvatoare pentru moment. Este greu şi umilitor pentru un Rege care a suferit în tăcere de la moartea Reginei sale. Seong Chung şi Uija au o discuţie plină de sinceritate despre modul în care Prinţul a reuşit să supravieţuiască atâţia ani şi să le ofere tuturor o lecţie neaşteptată. Uija îi propune să-i devină discipol, însă fostul sclav doreşte să îl vadă întâi că se evidenţiază. Nu ar putea să îşi asocieze imaginea cu un Prinţ cu renume prost.
Negustorul ce încerca să vândă produse false lui Yu Shin şi Uija reapare în oraş dorind să întâlnească un cunoscut ucigaş căruia i se spunea „Aruncă”. Aşteptându-l vorbeşte cu nostalgie despre vechea lume în care se înfruntau Mu Jin şi banda Wi Je de parcă toţi au uitat. Aflăm că se numeşte Doc Gae şi cândva stăpânea locul.
La Palat, aşa cum era de aşteptat, nobilii se împotrivesc realizărilor Prinţului Uija şi încearcă să-i evidenţieze calităţile lui Gyo Gi. Chiar dacă totul este evident, Prinţul cel mare face un pas înapoi şi solicită Regelui să-l recompenseze pe fratele său pentru merite întrucât ceea ce a făcut el nu a fost nici pe departe un gest de eroism, ci mai degrabă unul nebunesc. Oricât de mult şi-ar dori să nu o facă, Regele trebuie să acţioneze şi de această dată ca o marionetă. Totul pare să meargă conform planurilor familiei Sa Taek, până când, cel ce ar fi trebuit să înmâneze distincţia se întoarce brusc cu tava spre Uija şi îi cere să o ridice. Plin de sinceritate, fără a se teme pentru viaţa lui şi aducând argumnete clare tânărul reprezentant al armatei evidenţiază ceea ce era clar: dacă nu ar fi fost curajul lui Uija şi al fi prizonierilor nu s-ar fi câştigat războiul atât de usor, aproape fără luptă din partea armatei. Mai mult el povesteşte calm şi cum ar putea reacţiona soldaţii dacă Prinţul ar muri. Regina ascultă îngrijorată, dar cu şiretenia renumită de data asta este aparent realistă. Mai mult vrea să-i ofere fiului său o lecţie fiind conştientă că în acest moment este mult mai slab decât Uija şi singurul lucru care îl ajută este tocmai protecţia ei şi a Primului Ministru.
Pentru a putea să afle care sunt prietenii lui Uija şi a se debarasa de ei rapid Regina îl lasă pentru moment fără apărare pe fiul ei. E pregătită însă scape cu sânge rece de orice adversar dovedit. Primul pe listă este tocmai Heung Su cel care fusese atât de sincer în faţa Regelui. Însă planul ei întâmpină un prim obstacol: Uija refuză titlul acordat şi merge la fratele său pentru a-l oferi fără nici o reţinere. Regina e şi ea suprinsă de gestul lui, însă crede şi de data asta că cineva îl ajută. Nu ştie cine, aşa că se gândeşte să cheme la Palat pe o veche slujitoare ce fusese alungată, Cheon Dae Hyang cunoscută şi drept Sinyeo. Aflăm că fosta servitoare era acum o clarvăzătoare la care merge şi mătuşa domniţei. Sinyeo vrea să o revadă înainte de a pleca pe munte şi îi prezice „mătuşii” că lângă Uija se află deja un tânăr care îl va ajuta şi va deveni un mare erou.
Între timp, Eun Go îl cheamă pe Gye Baek la ea pentru a vorbi sincer în faţa altarului închinat părinţilor ei. Pentru servitoarea domniţei un prilej de a-l admira, dar pentru cei doi vechi prieteni un moment de sinceritate. Eung Go se destăinuie şi după o tăcere apăsătoare Lupul Singuratic înţelege în sfârşit cât de greu este pentru domniţă să fie mereu alături de Regină, ca o adevărată prietenă când în realitate nu are decât dorinţa de a o ucide. Împreună îl vizitează pe Cheon Dol, vechiul prieten al tatălui său care nu-l mai recunoaşte. Bătrânul fierar e uimit că tânărul încă mai trăieşte şi se bucură sincer de revedere. Are şi un dar pentru el: veche sabie a tatălui său pe care nu a putut să o arunce. La atingerea ei, Gye Baek ştie că trebuie să se decidă ce va face cu viaţa lui. Pentru început şi-ar dori să afle dacă Mun Geun, fratele său vitreg, mai trăieşte. Dar Cheon Dol e dispus să-l ajute să trăiască pentru a se răzbuna. Îşi face apariţia şi Uija care îi cere însă să nu mai atingă sabia vreodată şi să îndeplinească ultima dorinţă a tatălui său. Gye Baek pare să fi luat propria lui decizie…
La Palat se dă un mare festin în cinstea victoriei de la Gajam. Este încă un bun prilej de evidenţiere a vechilor duşmănii. De data aceasta Uija a obţinut o primă victorie în faţa Reginei, iar Sa Taek Bi are de gând să se răzbune pe el şi pe viitorul său socru. Şi sclavii eliberaţi se bucură însă Gye Baek pare mai trist ca niciodată. Degeaba încearcă Seong Chong să-l liniştească, gândurile lui par duse departe, ca ale unui om întors din morţi care nu ştie încă ce să facă cu viaţa lui. Şi domniţa este îngrijorată. Îşi trimite servitoarea pentru a fi alături de el. Gye Baek revine în locurile unde altădată petrecea ultimele clipe alături de tatăl său şi prin ochii lui renaşte parcă închisoarea unde a fost pentru ultima dată fericit alături de tatăl său. O urmăreşte pe domniţă, pătrunde în Palat şi asistă la întâlnirea prietenească dintre cele două rememorând clipe pline de durere parcă nevenindu-i să creadă ceea ce vede.
Din discuţia celor două aflăm că de fapt Reginei nu îi convenea deloc evoluţia războiului şi faptul că la o primă vedere câştigătorul luptei dintre cei doi Prinţi a fost Uija. Eun Go îi sugerează să-i recompenseze pe sclavi pentru a câştiga putere şi o imagine bună în faţa acestora. Însă Regina îi spune că nu se teme nici dacă Uija va fi cel evidenţiat pentru că are un as în mânecă. E ceva ce nu vrea încă să-i spună. Gye Baek ascultă şocat întreaga discuţie. O aşteaptă pe domniţă pentru explicaţii, însă tânăra nu îi poate spune nimic unui om care nu are încredere în ea.
Tatăl Reginei încearcă să găsească argumente în favoarea meritelor fiicei lui conştient de faptul că Uija a câştigat de data asta. Regele Mu speră ca măcar acum fiul lui să poată avea un avantaj în faţa Reginei şi să obţină destulă susţinere pentru a-l pune pe acesta în fruntea armatei chiar de la viitorul său socru. Însă bătrânul este realist şi ştie că în lupta pentru supravieţuire, împotriva Reginei, e mult mai bine să rămână un spectator neutru chiar dacă asta înseamnă să fie împotriva viitorului său ginere. Oricât de nervos ar fi Regele înţelege în final că în lupta cu familia Sa Taek Bi doar o atitudine de şoarece poate fi salvatoare pentru moment. Este greu şi umilitor pentru un Rege care a suferit în tăcere de la moartea Reginei sale. Seong Chung şi Uija au o discuţie plină de sinceritate despre modul în care Prinţul a reuşit să supravieţuiască atâţia ani şi să le ofere tuturor o lecţie neaşteptată. Uija îi propune să-i devină discipol, însă fostul sclav doreşte să îl vadă întâi că se evidenţiază. Nu ar putea să îşi asocieze imaginea cu un Prinţ cu renume prost.
Negustorul ce încerca să vândă produse false lui Yu Shin şi Uija reapare în oraş dorind să întâlnească un cunoscut ucigaş căruia i se spunea „Aruncă”. Aşteptându-l vorbeşte cu nostalgie despre vechea lume în care se înfruntau Mu Jin şi banda Wi Je de parcă toţi au uitat. Aflăm că se numeşte Doc Gae şi cândva stăpânea locul.
La Palat, aşa cum era de aşteptat, nobilii se împotrivesc realizărilor Prinţului Uija şi încearcă să-i evidenţieze calităţile lui Gyo Gi. Chiar dacă totul este evident, Prinţul cel mare face un pas înapoi şi solicită Regelui să-l recompenseze pe fratele său pentru merite întrucât ceea ce a făcut el nu a fost nici pe departe un gest de eroism, ci mai degrabă unul nebunesc. Oricât de mult şi-ar dori să nu o facă, Regele trebuie să acţioneze şi de această dată ca o marionetă. Totul pare să meargă conform planurilor familiei Sa Taek, până când, cel ce ar fi trebuit să înmâneze distincţia se întoarce brusc cu tava spre Uija şi îi cere să o ridice. Plin de sinceritate, fără a se teme pentru viaţa lui şi aducând argumnete clare tânărul reprezentant al armatei evidenţiază ceea ce era clar: dacă nu ar fi fost curajul lui Uija şi al fi prizonierilor nu s-ar fi câştigat războiul atât de usor, aproape fără luptă din partea armatei. Mai mult el povesteşte calm şi cum ar putea reacţiona soldaţii dacă Prinţul ar muri. Regina ascultă îngrijorată, dar cu şiretenia renumită de data asta este aparent realistă. Mai mult vrea să-i ofere fiului său o lecţie fiind conştientă că în acest moment este mult mai slab decât Uija şi singurul lucru care îl ajută este tocmai protecţia ei şi a Primului Ministru.
Pentru a putea să afle care sunt prietenii lui Uija şi a se debarasa de ei rapid Regina îl lasă pentru moment fără apărare pe fiul ei. E pregătită însă scape cu sânge rece de orice adversar dovedit. Primul pe listă este tocmai Heung Su cel care fusese atât de sincer în faţa Regelui. Însă planul ei întâmpină un prim obstacol: Uija refuză titlul acordat şi merge la fratele său pentru a-l oferi fără nici o reţinere. Regina e şi ea suprinsă de gestul lui, însă crede şi de data asta că cineva îl ajută. Nu ştie cine, aşa că se gândeşte să cheme la Palat pe o veche slujitoare ce fusese alungată, Cheon Dae Hyang cunoscută şi drept Sinyeo. Aflăm că fosta servitoare era acum o clarvăzătoare la care merge şi mătuşa domniţei. Sinyeo vrea să o revadă înainte de a pleca pe munte şi îi prezice „mătuşii” că lângă Uija se află deja un tânăr care îl va ajuta şi va deveni un mare erou.
Între timp, Eun Go îl cheamă pe Gye Baek la ea pentru a vorbi sincer în faţa altarului închinat părinţilor ei. Pentru servitoarea domniţei un prilej de a-l admira, dar pentru cei doi vechi prieteni un moment de sinceritate. Eung Go se destăinuie şi după o tăcere apăsătoare Lupul Singuratic înţelege în sfârşit cât de greu este pentru domniţă să fie mereu alături de Regină, ca o adevărată prietenă când în realitate nu are decât dorinţa de a o ucide. Împreună îl vizitează pe Cheon Dol, vechiul prieten al tatălui său care nu-l mai recunoaşte. Bătrânul fierar e uimit că tânărul încă mai trăieşte şi se bucură sincer de revedere. Are şi un dar pentru el: veche sabie a tatălui său pe care nu a putut să o arunce. La atingerea ei, Gye Baek ştie că trebuie să se decidă ce va face cu viaţa lui. Pentru început şi-ar dori să afle dacă Mun Geun, fratele său vitreg, mai trăieşte. Dar Cheon Dol e dispus să-l ajute să trăiască pentru a se răzbuna. Îşi face apariţia şi Uija care îi cere însă să nu mai atingă sabia vreodată şi să îndeplinească ultima dorinţă a tatălui său. Gye Baek pare să fi luat propria lui decizie…
Subiecte similare
