Acasa
După 3 ani, casa curtezanelor din Songdo are o nouă orânduire, şi învăţăcele noi. Chwee-Sun este noua şefă a casei, iar Eng-moo adjuncta ei. Geum-choon se ocupă cu instruirea acestora, pentru ca ele să fie bune conducătoare ale gyobangului. Jin Yi nu mai e la gyobang, după ce Kim a salvat-o de la moarte, cei doi au fugit împreună, şi sunt de negăsit de atunci. Lordul Baek încă îi caută, chiar şi după trei ani, venind în fiecare săptămână, şi avertizându-i pe cei de la gyobang că vor plăti scump dacă ascund informaţii despre ea.
Jin Yi şi Jung Han trăiesc într-o căsuţă umilă, dar tot pe fugă, de teamă să nu fie prinşi de autorităţi. Totuşi, de un an nu au mai fost nevoiţi să fugă, şi trăiesc din pescuit, şi alte activităţi simple.
Aflăm că şi Mae-hyang a trimis oameni care să-i caute pe cei doi, iar Bu-yong încă speră ca ea şi Myung-wol să aibă parte de o competiţie corectă, în urma căreia, ea să devină şefa curtezanelor de la palat. Pentru asta e determinată să înveţe de data aceasta dansul cocorului. Mae-hyang mărturiseşte că Bu-yong este persoana pe care o admiră cel mai mult, pentru toate obstacolele pe care le-a depăşit în viaţă, iar pe Myung-wol o admiră cel mai mult ca artistă.
Pentru Jin Yi, amintirile vieţii de artistă sunt atât de vii, încât orice mic detaliu îi aminteşte de muzică, de dans. Jung Han realizează că Jin Yi îşi doreşte să cânte din nou la geuhmungo, dar ea îi spune că deşi ar vrea, nu mai poate. Fostul ministru îi învaţă caligrafie pe copiii din satul unde locuiesc, şi îi îndrumă pe cei mai mari. Să accepte că viaţa de artistă e terminată pentru ea, e foarte greu pentru Jin Yi, dar viaţa îi dăruieşte un nou motiv de bucurie, este însărcinată.
Regele e nevoit să adune oameni capabili lângă el, acum că omul său de încredere l-a părăsit. Tânărul pe care Jung Han îl învaţă carte, citeşte un anunţ în sat, sunt chemaţi la datorie tineri învăţaţi, cinstiţi şi capabili, care să-i fie de ajutor regelui, şi îl anunţă pe guvernatorul satului, că există un bărbat care împlineşte aceste condiţii. Kim refuză, minţind că deşi e nobil, e fiul unei concubine, şi nu poate candida la o astfel de funcţie. Guvernatorul are suspiciuni în privinţa bărbatului, pe care e convins că l-a mai văzut.
Lordul Baek împrăştie o veste falsă, cum că Hyun-geum este pe moarte. Vestea ajunge şi la Jin Yi, care e determinată să meargă să-şi vadă mama, chiar dacă e conştientă că poate fi o capcană. Guvernatorul îşi dă seama că bărbatul suspicios e ministrul Kim Jung Han, şi îşi anunţă superiorii. Între timp, Jin Yi şi Jung Han părăsesc locuinţa. Lordul Baek află, şi îşi plasează oamenii la gyobang. Cei doi nu pot intra în oraş, întrucât se fac căutări.
Lordul Baek plasează oameni şi la templul unde mama lui Jin Yi s-a dus să se roage, conştient că cei doi vor apărea acolo, din moment ce nu pot intra în oraş. Jin Yi îşi vede mama după 3 ani, care o asigură că e bine, şi îi dă toate podoabele ei de valoare. Cei doi reuşesc să fugă fără a fi prinşi. Ajunşi în sat, Jung Han o trimite pe Jin Yi să-şi cumpere o rochie nouă, iar el o va aştepta acasă, unde vor avea un oaspete. Tânărul învăţăcel al lui Kim îi aduce instrumentul promis, şi îi spune să fugă, pentru că trupele îi aşteaptă acasă, într-o ambuscadă.
Jung Han fuge repede spre casă, iar când o vede pe Jin Yi apropiindu-se, se lasă prins de gărzi, pentru ca ea să poată fugi.
Jin Yi şi Jung Han trăiesc într-o căsuţă umilă, dar tot pe fugă, de teamă să nu fie prinşi de autorităţi. Totuşi, de un an nu au mai fost nevoiţi să fugă, şi trăiesc din pescuit, şi alte activităţi simple.
Aflăm că şi Mae-hyang a trimis oameni care să-i caute pe cei doi, iar Bu-yong încă speră ca ea şi Myung-wol să aibă parte de o competiţie corectă, în urma căreia, ea să devină şefa curtezanelor de la palat. Pentru asta e determinată să înveţe de data aceasta dansul cocorului. Mae-hyang mărturiseşte că Bu-yong este persoana pe care o admiră cel mai mult, pentru toate obstacolele pe care le-a depăşit în viaţă, iar pe Myung-wol o admiră cel mai mult ca artistă.
Pentru Jin Yi, amintirile vieţii de artistă sunt atât de vii, încât orice mic detaliu îi aminteşte de muzică, de dans. Jung Han realizează că Jin Yi îşi doreşte să cânte din nou la geuhmungo, dar ea îi spune că deşi ar vrea, nu mai poate. Fostul ministru îi învaţă caligrafie pe copiii din satul unde locuiesc, şi îi îndrumă pe cei mai mari. Să accepte că viaţa de artistă e terminată pentru ea, e foarte greu pentru Jin Yi, dar viaţa îi dăruieşte un nou motiv de bucurie, este însărcinată.
Regele e nevoit să adune oameni capabili lângă el, acum că omul său de încredere l-a părăsit. Tânărul pe care Jung Han îl învaţă carte, citeşte un anunţ în sat, sunt chemaţi la datorie tineri învăţaţi, cinstiţi şi capabili, care să-i fie de ajutor regelui, şi îl anunţă pe guvernatorul satului, că există un bărbat care împlineşte aceste condiţii. Kim refuză, minţind că deşi e nobil, e fiul unei concubine, şi nu poate candida la o astfel de funcţie. Guvernatorul are suspiciuni în privinţa bărbatului, pe care e convins că l-a mai văzut.
Lordul Baek împrăştie o veste falsă, cum că Hyun-geum este pe moarte. Vestea ajunge şi la Jin Yi, care e determinată să meargă să-şi vadă mama, chiar dacă e conştientă că poate fi o capcană. Guvernatorul îşi dă seama că bărbatul suspicios e ministrul Kim Jung Han, şi îşi anunţă superiorii. Între timp, Jin Yi şi Jung Han părăsesc locuinţa. Lordul Baek află, şi îşi plasează oamenii la gyobang. Cei doi nu pot intra în oraş, întrucât se fac căutări.
Lordul Baek plasează oameni şi la templul unde mama lui Jin Yi s-a dus să se roage, conştient că cei doi vor apărea acolo, din moment ce nu pot intra în oraş. Jin Yi îşi vede mama după 3 ani, care o asigură că e bine, şi îi dă toate podoabele ei de valoare. Cei doi reuşesc să fugă fără a fi prinşi. Ajunşi în sat, Jung Han o trimite pe Jin Yi să-şi cumpere o rochie nouă, iar el o va aştepta acasă, unde vor avea un oaspete. Tânărul învăţăcel al lui Kim îi aduce instrumentul promis, şi îi spune să fugă, pentru că trupele îi aşteaptă acasă, într-o ambuscadă.
Jung Han fuge repede spre casă, iar când o vede pe Jin Yi apropiindu-se, se lasă prins de gărzi, pentru ca ea să poată fugi.
