FORUM DEDICAT IUBITORILOR DE FILME COREENE


    Episodul 58 - Episodul 60 (ULTIMUL)

    Distribuiţi
    avatar
    Admin Claudiu
    Fondator

    Mesaje : 1858
    Data de inscriere : 14/01/2010
    Varsta : 20
    Localizare : Cluj Napoca

    Episodul 58 - Episodul 60 (ULTIMUL)

    Mesaj  Admin Claudiu la data de Mier Feb 15, 2012 8:25 pm

    Yeohwa îi reproşează lui Yeogu că doreşte să transforme “ţara nobililor” în “ţara regelui” şi îi atrage atenţia că demersul ei nu este unul “necugetat”, aşa cum îl numeşte Yeogu, ci unul legitim, deoarece clanurile nobile i se alătură, considerând că interesele le sunt trădate de rege. Yeogeun intervine şi o acuză că încearcă doar să se răzbune pe Yeogu ca femeie, însă Yeogu îi cere să-i lase singuri. Yeogusu îşi vizitează părinţii adoptivi, iar Dandan îl roagă să-şi ajute mama. Yeogu îi acordă lui Yeohwa timp de gândire până la prânz, spunându-i că nu vor fi iertaţi niciodată pentru vărsarea de sânge provocată, dar aceasta ripostează că se va implica personal şi va ajuta soldaţii să lupte împotriva lui. Discuţia ajunge la Yeogusu, Yeohwa crezând că Yeogu a vrut s-o facă să şovăie dezvăluindu-i tocmai atunci identitatea lui.

    Yeogu este rugat să nu distrugă Wiryegung, deoarece asta ar însemna ca Yeohwa să fie executată, iar Yeogeun nu ar supravieţui durerii, însă rămâne hotărât, deoarece Wiryegung este sursa răscoalei. Yeohwa are o discuţie cu Hae Geon, care îi spune că ea va fi mereu “soţia” lui, orice s-ar întâmpla. Văzând cât suferă Yeohwa, sfâşiată de sentimente contradictorii, îi promite că va pune capăt răscoalei a doua zi.
    Wi Birang doreşte ca prinţul Yeogusu să conducă atacul, deoarece consideră că acesta este un candidat prea potrivit pentru a deveni prinţ moştenitor, mai ales după ce l-a ucis pe Sayu, devenind astfel un erou în ochii poporului. Hongran se opune, dar şi Yeogusu hotărăşte independent acelaşi lucru, comunicându-i intenţia sa lui Yeogeun.

    Eul Mahul mărturiseşte că a încercat să-l ucidă pe Yeogusu la ordinul lui Hae Geon, cerându-i lui Yeohwa să-l omoare pentru asta, dar este auzit de fostul său stăpân. Acesta îi reproşează lui Yeohwa că încă mai este îndrăgostită de Yeogu, la auzul hotărârii ei de a încheia revolta a doua zi. Ea îi cere în schimb să renunţe la dorinţa de răzbunare sau de a pune mâna pe putere, deoarece Baekje este de fapt ţara oamenilor, nu a nobililor sau a regelui, şi vărsarea de sânge din cauza luptelor pentru putere trebuie să înceteze.
    Yeon Dosuk şi Guk Naho vor să plece din tabăra Wiryegung, fiind siguri că nu-l pot învinge pe Yeogu, dar sunt prinşi şi executaţi la ordinul lui Yeogwang, nu înainte de a-i spune că Wiryegung va avea aceeaşi soartă ca ei. Soldaţii lor fug după aceste evenimente. A doua zi, Yeogusu îşi roagă tatăl să-i ceară lui Hongran să fie blândă cu Yeohwa după ce Wiryegung va fi învins. Înainte de a începe lupta, Yeogu primeşte un mesaj de la Yeohwa, prin care aceasta îi propune să se întâlnească la râul Ungni. La întâlnire, sub un “copac care îndeplineşte dorinţe”, în locul unde s-au cunoscut, Yeohwa îi spune lui Yeogu că a fost fericită cât au fost împreună şi că speră că în altă viaţă va avea norocul ca el să nu mai fie rege, astfel încât să nu se mai sacrifice. Apoi, leagă o panglică de una din crengile copacului, punându-şi dorinţa ca Baekje să aibă un viitor prosper, şi declară că va muri pentru a restabili pacea, rugându-l pe Yeogu s-o lase să-şi mai vadă o dată fiul şi să nu-i spună că ea s-a sinucis. După ce îşi cere iertare de la Yeogusu, moare alături de ei, în braţele lui Yeogu.


    Wi Birang doreşte ca logodna dintre Yeogeun şi prinţesa Ai să fie ruptă, în urma trădării clanului Jin. Prinţesa îşi imploră logodnicul să salveze clanul Jin, dar el refuză. În schimb, prinţul Yeogusu îi promite că va avea grijă de ea. După ce le explică celor din clanul Jin că Baekje nu mai poate fi o ţară a nobililor, ci una în care să nu existe privilegiaţi, Yeogu, spre surprinderea tuturor, îi iartă pe toţi participanţii la răscoală, fiind aprobat de Yeogusu. În faţa conducătorilor clanului Jin, el recunoaşte că i-a iertat pentru că sunt înrudiţi şi nu putea să-i ucidă pe cei care-i fuseseră asemenea unor părinţi sau fraţi, iar aceştia îşi cer iertare pentru greşeala lor. În cronici se menţionează că regele a trebuit să se întoarcă la Hanseong din cauza unui cutremur, însă istoricii consideră că aceasta este o referire voalată la o revoltă.


    La mormântul lui Yeohwa, Hae Geon se sinucide, după ce o roagă pe aceasta să îl primească alături şi pe lumea cealaltă şi după ce admite că nu mai ştie ce este corect şi ce tabără din cele care s-au luptat pentru putere avea dreptate. Astfel, singura valoare nezdruncinată din viaţa lui a rămas iubirea pentru Yeohwa, fără care nu acceptă să supravieţuiască. Trupul lui este găsit de Yeogu a doua zi, acesta încredinţându-i-o pe Yeohwa până va ajunge şi el în lumea de apoi.
    Wi Birang îi atrage atenţia surorii sale că trebuie să grăbească numirea lui Yeogeun ca prinţ moştenitor. Problema este ridicată şi de sfetnici a doua zi, în faţa lui Yeogu, apărând deja dezbinarea, deoarece o parte dintre ei doresc desemnarea lui Yeogusu ca viitor rege, în urma faptelor lui de arme. Yeogu îi promite lui Hongran că Yeogeun va fi cel care va urma la tron. În urma unei discuţii emoţionante, Yeogusu şi Yeogeun îşi declară amândoi bunele intenţii. Yeogu îşi înţelege în sfârşit tatăl, promiţând că nu-l va abandona pe Yeogeun şi reînnoindu-şi jurământul de a unifica peninsula.

    Prinţesa Jin Gu trebuie să plece în Yamatai, din cauza stării proaste de sănătate a tatălui ei. Yeogu doreşte să trimită pe cineva cu ea, iar Ajikai şi Wi Birang consideră că este o ocazie potrivită pentru a-l îndepărta pe Yeogusu. Sub copacul plantat de regele Onjo, Yoegu îi sfătuieşte pe Yeogeun şi pe Yeogusu să lupte împreună pentru binele Baekje, Yeogusu subordonându-i-se lui Yeogeun.
    Yeogusu îşi ia rămas-bun de la Baekje la mormântul mamei sale, unde vine şi prinţesa Ai, rugându-l s-o ia cu el, dar acesta îi cere să rămână şi să devină o mare regină, spunându-i că sentimentele lor nu mai contează. În acelaşi timp, Yeogeun se gândeşte la prinţesa Jin Gu, regretând că nu se poate despărţi de ea cum se cuvine. Yeogu intenţionează să-l trimită pe Yeogwang în Liaoxi. La declaraţia sa că doreşte să continue războiul cu Goguryeo, cei care l-au însoţit mereu în lupte îi cer să renunţe la viaţa de războinic şi să lase asta în seama lui Yeogeun, deoarece vârsta nu-i mai permite să suporte regimul taberelor militare. Yeogu le răspunde că are datoria să învingă definitiv Goguryeo şi să-i lase lui Yeogeun o peninsulă unită, pentru că fiul lui nu este un luptător, ci un învăţat care nu ar putea stăvili atacurile Gogyuryeo după moartea tatălui său.
    Yeogeun bea cu fratele lui în noaptea dinaintea plecării, iar când Yeogusu se trezeşte, descoperă că prinţesa Jin Gu plecase deja spre casă. Alături de ea se află Yeogeun, care le-a lăsat părinţilor săi câte o scrisoare în care le explică dorinţa lui de a renunţa la tron, cerându-le să-l accepte pe Yeogusu ca prinţ moştenitor. Astfel, fiul lui Yeohwa primeşte locul care i se cuvenea prin origine, înclinaţii şi realizări.

    La cea de-a şaizecea aniversare a lui Yeogu, toţi conducătorii din regiune trimit daruri, dar cele mai impresionante sunt cele de la Ko Heung, care încheie cartea ce cuprinde 400 de ani de istorie ai Baekje, şi de la Eul Mahul, care a realizat faimoasa sabie cu şapte braţe. Lama sabiei reprezintă Baekje, iar braţele sunt teritoriile învecinate. Au fost realizate încă şase săbii, care să reprezinte intenţia de pace a regelui pentru conducătorii regionali. La aniversare sosesc şi prinţul Yeogeun şi soţia lui, prinţesa Jin Gu, aducând vestea că au răspândit şi mai departe cultura Baekje. Prinţesa Ai urmează să devină soţia lui Yeogusu. Prinţul Yeogwang îl numeşte pe Yeogu “regele regilor”, fiind avertizat să nu revină la atitudinea de revoltă specifică celor din Wiryegung. Apoi, Yeogu declară că trebuie să cucerească Goguryeo, cea de-a şaptea ramură a sabiei.

    Noaptea, are o viziune cu tatăl lui, care îi spune că este cel mai mare rege de la Onjo încoace, avertizându-l să nu-şi forţeze limitele. Totuşi, campania împotriva Goguryeo începe.
    Sub copacul de pe malul râului Ungni, ţinând în mână panglica legată de Yeohwa şi îmbrăţişând cu privirea teritoriile unite de el într-o viaţă de luptă, Yeogu îşi dă sfârşitul, înconjurat de oamenii lui credincioşi. A murit în anul 375, după o domnie de 30 de ani.

    În mod simbolic, nu a murit la palat, ci în timpul unei campanii abia începute, lăsând moştenire urmaşilor săi misiunea de a duce la capăt unirea. A avut meritul de a fi fost un cuceritor şi pe plan cultural, în timpul domniei sale fiind exportată cultura Baekje în Wae (Japonia), şi de a fi introdus multe reforme interne, fiind preocupat de binele poporului. Un rege care s-a apropiat cât s-a putut de mult de ideea de conducător desăvârşit, rămas în istorie nu ca un cuceritor care a provocat moartea a nenumăraţi soldaţi în războaie, aşa cum se temea, ci ca un vizionar şi un factor de stabilitate într-o perioadă atât de tumultuoasă, reuşind aproape imposibilul pentru epoca respectivă.

      Acum este: Mier Dec 13, 2017 7:08 pm