În timp ce Bu-yong se antrenează intens pentru banchetul la care va dansa dansul tobei, Myung-wol refuză să mai danseze, şi este aspru pedepsită. Baek-moo e disperată, neştiind ce să mai facă ca să o determine să înveţe mai departe, iar mama ei îi cere de asemenea o explicaţie.
În capitală, ministrul Kim îi cere regelui să reducă bugetul banchetului regal oferit cu ocazia aniversării celor 20 de ani de domnie, şi să distribuie în schimb mai multe ajutoare populaţiei, astfel încât să fie un bun rege. Ceilalţi miniştrii se opun vehement, iar Kim îşi atrage furia acestora. Primeşte vizita lordului Baek, care îl întreabă dacă a reuşit să o cucerească pe Myung-wol, dar acesta îi răspunde sec că nu mai are de ce să o vadă de acum înainte. Bu-yong decide să renunţe momentan la încercarea de a-l cuceri pe ministru, şi să se concentreze în schimb pe dans. Lordul Baek întreprinde acţiuni pentru a-l impresiona pe rege, gândindu-se că doar aşa poate avea o şansă la Myung-wol.
Baek-moo e disperată, Myung-wol a fugit de la gyobang, iar cartea cu mişcările dansului cocorului trebuie trimisă ***ând în capitală. Sunt trimişi oameni să o găsească. Împreună cu Mu-myung, aceasta urmăreşte mişcările cocorului în natură. Cartea cu mişcările dansului tobei este gata, dar Bu-yong îi cere desenatorului să facă încă o carte, după instrucţiunile ei.
După ce a urmărit mişcările naturale ale păsării, Myung-wol îi spune maestrei că dansul ei este fals şi arogant, reprezintă doar o imitare a cocorului, căreia îi lipsesc emoţia şi trăirile cocorului, şi arată cum ar trebui de fapt să danseze. Baek-moo e deznădăjduită, timp de 30 de ani a lucrat la acest dans, iar acum totul pare să se năruie, deoarece dansului îi lipseşte esenţa, emoţia.
Jin Yi se duce la pavilionul unde a îngropat dragostea pentru Eun Ho, îşi cere iertare faţă de acesta, şi dă drumul inelului primit de la acesta în apa iazului. Baek-moo soseşte şi recunoaşte că dansul ei e eronat, şi doreşte ca Jin Yi să o înveţe mişcările ei. Pentru asta îngenunchează în faţa ei, însă aceasta refuză în continuare să mai danseze, spunând că urăşte această obsesie a maestrei, şi se teme de ea.
Lordul Baek descoperă o mină de metal, şi realizează fapte măreţe, pentru care regele îl laudă, şi doreşte să-i ofere o recompensă. Acesta cere să fie lăsat să o facă pe curtezana Myung-wol, concubina sa. Ministrul Kim îi cere să o lase pe Myung-wol să rămână o artistă, dar lordul îi cere să nu se amestece în treburile sale. În Songdo soseşte vestea banchetului pentru lordul Baek şi Myung-wol, care va deveni concubina sa din ordinul regelui. Baek-moo e consternată, iar Dan-shim suferă în singurătate, purtând în pântece copilul lordului.
A sosit ziua banchetului. Myung-wol îşi face apariţia în haine albe de doliu, cu o frânghie în mână, spunând că preferă să se sinucidă decât să devină soţia unui bărbat pe care nu-l iubeşte. Lordul îi propune o provocare, poate evita căsătoria cu el, dacă va câştiga un concurs cu tematică poetică împotriva a zece învăţaţi, inclusiv lordul. Dacă pierde va deveni concubina nobilului, dacă câştigă, nobilii trebuie să se dezbrace. Myung-wol câştigă rundă cu rundă, iar straiele bărbaţilor încep să cadă.
Lordul fierbe de furie, iar Baek-moo instruieşte trupa să danseze pentru a potoli furia acestuia. Bărbatul însă şi-a ieşit din fire, şi jigneşte dansul, pe profesoară, şi pe curtezane în general. Cere ca ele să înceteze să danseze, şi să toarne vin. E rândul maestrei să-şi iasă din fire, şi să le ordone fetelor să continue dansul. Conflictul escaladează, iar Myung-wol îi cere profesoarei să înceteze, şi să se supună, dar aceasta nu mai vede şi nu mai aude nimic, decât pe lord, şi răstoarnă masa din faţa acestuia, sub privirile şocate ale tuturor.
În capitală, ministrul Kim îi cere regelui să reducă bugetul banchetului regal oferit cu ocazia aniversării celor 20 de ani de domnie, şi să distribuie în schimb mai multe ajutoare populaţiei, astfel încât să fie un bun rege. Ceilalţi miniştrii se opun vehement, iar Kim îşi atrage furia acestora. Primeşte vizita lordului Baek, care îl întreabă dacă a reuşit să o cucerească pe Myung-wol, dar acesta îi răspunde sec că nu mai are de ce să o vadă de acum înainte. Bu-yong decide să renunţe momentan la încercarea de a-l cuceri pe ministru, şi să se concentreze în schimb pe dans. Lordul Baek întreprinde acţiuni pentru a-l impresiona pe rege, gândindu-se că doar aşa poate avea o şansă la Myung-wol.
Baek-moo e disperată, Myung-wol a fugit de la gyobang, iar cartea cu mişcările dansului cocorului trebuie trimisă ***ând în capitală. Sunt trimişi oameni să o găsească. Împreună cu Mu-myung, aceasta urmăreşte mişcările cocorului în natură. Cartea cu mişcările dansului tobei este gata, dar Bu-yong îi cere desenatorului să facă încă o carte, după instrucţiunile ei.
După ce a urmărit mişcările naturale ale păsării, Myung-wol îi spune maestrei că dansul ei este fals şi arogant, reprezintă doar o imitare a cocorului, căreia îi lipsesc emoţia şi trăirile cocorului, şi arată cum ar trebui de fapt să danseze. Baek-moo e deznădăjduită, timp de 30 de ani a lucrat la acest dans, iar acum totul pare să se năruie, deoarece dansului îi lipseşte esenţa, emoţia.
Jin Yi se duce la pavilionul unde a îngropat dragostea pentru Eun Ho, îşi cere iertare faţă de acesta, şi dă drumul inelului primit de la acesta în apa iazului. Baek-moo soseşte şi recunoaşte că dansul ei e eronat, şi doreşte ca Jin Yi să o înveţe mişcările ei. Pentru asta îngenunchează în faţa ei, însă aceasta refuză în continuare să mai danseze, spunând că urăşte această obsesie a maestrei, şi se teme de ea.
Lordul Baek descoperă o mină de metal, şi realizează fapte măreţe, pentru care regele îl laudă, şi doreşte să-i ofere o recompensă. Acesta cere să fie lăsat să o facă pe curtezana Myung-wol, concubina sa. Ministrul Kim îi cere să o lase pe Myung-wol să rămână o artistă, dar lordul îi cere să nu se amestece în treburile sale. În Songdo soseşte vestea banchetului pentru lordul Baek şi Myung-wol, care va deveni concubina sa din ordinul regelui. Baek-moo e consternată, iar Dan-shim suferă în singurătate, purtând în pântece copilul lordului.
A sosit ziua banchetului. Myung-wol îşi face apariţia în haine albe de doliu, cu o frânghie în mână, spunând că preferă să se sinucidă decât să devină soţia unui bărbat pe care nu-l iubeşte. Lordul îi propune o provocare, poate evita căsătoria cu el, dacă va câştiga un concurs cu tematică poetică împotriva a zece învăţaţi, inclusiv lordul. Dacă pierde va deveni concubina nobilului, dacă câştigă, nobilii trebuie să se dezbrace. Myung-wol câştigă rundă cu rundă, iar straiele bărbaţilor încep să cadă.
Lordul fierbe de furie, iar Baek-moo instruieşte trupa să danseze pentru a potoli furia acestuia. Bărbatul însă şi-a ieşit din fire, şi jigneşte dansul, pe profesoară, şi pe curtezane în general. Cere ca ele să înceteze să danseze, şi să toarne vin. E rândul maestrei să-şi iasă din fire, şi să le ordone fetelor să continue dansul. Conflictul escaladează, iar Myung-wol îi cere profesoarei să înceteze, şi să se supună, dar aceasta nu mai vede şi nu mai aude nimic, decât pe lord, şi răstoarnă masa din faţa acestuia, sub privirile şocate ale tuturor.